Formatia Sylex 2015 - Prin Padure Pe Carare

15 Într-o toamnă lovită amarnic de blesteme, pentru câteva clipe scăpată din atenție de slujitorii Domnului, o buluceală de nori primejdioși s-a aruncat bezmetică și s-a rupt fulgerător pe cerul coborât până în vârful arborilor răsuciți de viforniță, ca o sfârlează neostenită. Spintecăturile nemiloase au fost acompaniate de trăsnete asurzitoare și fulgere înspăimântătoare, care au lovit violent satele desfășurate pe văile și colinele gălățene. Printre casele din valea Lozovei s-au dezlănțuit instantaneu puhoaiele turbate ale prăpădului nimicitor și nemilos, asemenea unui tăvălug fantastic rătăcit pe aici de pe meleagurile infernului. În urma lor a rămas un peisaj sinistru, cu vieți imprimate adânc doar în amintiri și în bezna mormintelor, cu dărâmături mutilate jalnic, cu răni zguduitoare, mâluri sufocante și jale nemăsurată, cu multă jale amețitoare... Unele dintre aceste nenorociri au văzut lumina zilei în paginile romanului URGIA (2014). Oamenii rămași n-au disperat, nu s-au dat bătuți. Și-au șters lacrimile cu mânecile hainelor ponosite, au înghițit cu noduri amare ofurile și tânguirile, au scrâșnit din dinți și au continuat să viseze încrezători, însăilând proiecte optimiste. Unele dintre acestea au fost așternute în paginile unui nou roman - REGĂSIREA (2015). Chiar dacă în amintiri mai răzbat din când în când durerile calvarului groaznic și jalea întunecată a celor care au fost atunci, viața și-a urmat firescul fir al destinului. Noua lucrare este un îndemn ca un slogan de îmbărbătare pentru,,morții cu morții și vii cu vii. Dintre paginile încă fierbinți, ieșite recent din mașinăriile tiparului, se conturează într-o lumină străvezie, preocupările cotidiene ale localnicilor, cu împliniri îmbucurătoare, dar și cu dezamăgiri STUDII ȘI ISTORIE LITERARĂ Nică D. LUPU - Brănești (Ilfov) REGĂSIREA ÎN NATURĂ stânjenitoare care ambiționează sufletele umane, pornite pe căi bătucite pentru a da deoparte și a nesocoti tot ceea ce este dincolo de așteptări.,,regăsirea este un roman monografic al lumii satului, cu tentacule firave ce se întind dinspre oraș în regiunea Moldovei de Jos. Sunt reliefate aspecte generale, asemănătoare cu cele ale altor localități românești, dar, uneori, în fața ochilor, se derulează o imaginară peliculă cinematografică, cu înfățișări specifice acestor locuri: preocupări proprii, folclor inedit Oamenii își cultivă în continuare câmpul cu multă râvnă, visând la roade mănoase, își cresc cu multă grijă animalele pentru asigurarea hranei de fiecare zi, merg la oraș, dar revin nerăbdători în satul natal unde le sunt împlântate adânc rădăcinile traiului moștenit din vremuri străvechi. Leonard, un gălățean get-beget, om care a fost puternic impresionat de urmările urgiei netrebnice, a prins drag de liniștea patriarhală și de imaginea câmpurilor pierdute în orizonturile îndepărtate. În îmbrățișări de fată-morgană, după ce trăiește dezamăgirile și perfidia și suferința pierderii locului de muncă, comunicare căzută brutal și năucitor peste trăirile lui, își îndreaptă gândurile spre imaginea unor proiecte tentante, jalonate discret pe meleagurile natale ale Carminei, soția sa și ale socrilor binevoitori. La un moment dat, porțile întreprinderii la care el a lucrat niște ani buni, i se redeschid îmbietoare. Bărbatul e învăluit de tablourile unei dileme năucitoare care-l plimbă între orașul profesiunii atât de dragi lui și satul cu ademeniri tihnite. Într-un final echilibrat și plin de fermitate, s-a hotărât categoric. Își va regăsi dorința de împlinire sufletească alături de localnicii care l-au primit cu brațele deschise. -,, m-am hotărât cât se poate de limpede. De mâine, continuă Leonard, din ce în ce mai încrezător, începând cu ziua care va veni, voi declanșa acțiunile care să vizeze demersurile Meridianul Cultural Românesc, An I, Nr. 2, aprilie mai iunie

Formatia Sylex 2015 - Prin padure pe carare

Download File: https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Furlcod.com%2F2uf7vA&sa=D&sntz=1&usg=AOvVaw0stLD2vm26OAX_GexsWJUI

63 ȘTIINȚĂ ȘI EDUCAȚIE Mihai CABA - Iași 150 de ani de la naşterea savantului, DRAGOMIR HURMUZESCU ( ) Vineri, 13 martie 2015, ora 10:00, în Aula Magna,,Mihai Eminescu Iași Onorând precizările generoase ale Afişului şi Invitaţiei - Program destinate prestigioasei manifestări aniversare şi omagiale închinate Savantului Dragomir Hurmuzescu, la data şi ora fixată, Aula Magna Mihai Eminescu a Univ. Alex.I.Cuza, gătită întro solemnă ţinută de gală, primea în Galaxia iubirii ei, zugrăvită măiestrit de penelul de har balaşcian, o asistenţă strălucitoare, cuprinzând minţile luminate ale Cetăţii ieşene, de la iluştri academicieni, distinşi profesori şi dascăli universitari, personalităţi ai culturii, ştiinţei şi tehnicii ieşene, discipoli, simpatizanţi, ingineri veterani ai Soarelui Electric şi până la studenţi şi elevi din facultăţile şi colegiile ieşene de mare renume, venită să se pătrundă de spiritul marelui savant, care şi-a pus amprenta sa definitivă pe ştiinţa şi cultura tehnică românească. După cum impunea protocolul, Festivitatea a început cu Imnul Almei Mater. Poate nicicând n-a răsunat mai solemn melodia şi versurile lui nemuritoare: Vivat Academia! Vivant Professores! - bis Vivat membrum quod libet, Vivat membra quae libet Sempre sint in flores.... Cinstea deschiderii manifestării omagiale i-a revenit gazdei, respectiv, d-lui conf. univ. dr. Sebastian Popescu - decanul Fac. de Fizică - moderator -, care a adresat distinsei şi numeroasei asistenţe urări de bun venit, a subliniat importanţa acesteia şi a schiţat programul generos şi înălţător în spirit hurmuzescian al acesteia. A urmat firesc salutul oficial al Almei Mater- Univ. Alex. I. Cuza, rostit în numele conducerii acesteia de către domnul prof. univ. dr. Dumitru Luca - prorector - care a punctat elementele esenţiale ale biografiei şi activităţii de cercetare şi inovare ştiinţifică ale marelui Savant, terminând cu ineditul unor întrebări retorice: Ce înseamnă astăzi pentru noi, Dragomir Hurmuzescu? şi Cum ne-ar privi astăzi Dragomir Hurmuzescu? Despre Dragomir Hurmuzescu - membru al Academiei Române - a avut un cuvânt de ţinută academică domnul m.c.al Acad. Române, Mihail Voicu - Preşedinte al filialei Iaşi a Acad. Române, care a reliefat cu minuţie documentară şi memorialistică momentul de triumf al primirii lui Dragomir Hurmuzescu în Academia Română, dar şi al momentelor zbuciumate de prigoană şi teroare din 1948, când 2/3 membri ai Academiei au fost maziliţi pentru simplul motiv că au fost şcoliţi în vest, între care, spre ex., Dragomir Hurmuzescu şi Lucian Blaga. Interesant şi documentat material despre Savant. A urmat la cuvânt domnul prof. univ. dr. Alexandru Stancu - directorul Muzeului Fac. de Fizică Hurmuzescu- Procopiu, care a prezentat pe ecran o interesantă privire asupra principalelor realizări ştiinţifice ale Savantului, recunoscute pe plan extern şi astăzi, după mai bine de un secol de la înregistrarea lor în planul cercetărilor fizice. Despre vocaţia de ctitor de şcoală superioară de electricitate a lui Dragomir Hurmuzescu a vorbit în cuvinte alese şi bine argumentate d-nul prof. dr.ing. Iulian Ciocoiu - prodecan al Fac. de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei - de la Univ. Tehnică Gh. Asachi, care a venit în faţa distinsului auditoriu cu o prelegere relevantă, ce a susţinut şi elucidat cu ardoare tema pusă în discuţie. Un cuvânt interesant l-a avut apoi domnul prof. C-tin Baiardi, fost prof. de fizică la Liceul Internat C. Negruzzi şi al Fac. de Fizică, fost student şi discipol al savantului Ştefan Procopiu, care a atins perioada directoratului lui Hurmuzescu ( ) de la acest vestit liceu elitist de la Iaşi şi a dezvoltat convingător acest subiect negruzzist în care Dragomir Hurmuzescu şi-a etalat şi apreciabile strădanii de a-i da Liceului Lumina geniului său creator. Meridianul Cultural Românesc, An I, Nr. 2, aprilie mai iunie

64 Întotdeauna bine documentată, ca orice muzeograf, doamna ing. Lenuţa Chiriţă - director al Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu - a reliefat contribuţiile de seamă ale Savantului la crearea şi dezvoltarea radiofoniei româneşti şi de înfiinţare a Societăţii Române de Radiodifuziune al cărei preşedinte a fost Dragomir Hurmuzescu. Pe aceeaşi temă de larg interes a vorbit în continuare domnul Mircea Dascaliuc - reprezentant al conducerii Radiodifuziunii Române -, care a prezentat pe ecran o istorie în imagini şi secvenţe revelatoare a acestei realizări de excepţie a Savantului, care şi-a pus amprenta definitorie în devenirea cultural-spirituală a României. Dacă astăzi Societatea de Radioteleviziune a României este element indispensabil în viaţa societăţii româneşti de pretutindeni este, indubitabil, meritul lui Dragomir Hurmuzescu! a conchis vorbitorul. Orele fiind destul de înaintate a venit şi rândul celor 10 minute ce mi-au fost acordate în Programul manifestării omagiale. Subiectul fiind destul de vast, m-am rezumat pentru susţinerea lui, doar la 2-3 minute, cât a durat să declam versurile edificatoare scrise cu 5 ani în urmă, în 2010, cu prilejul Centenarului învăţământului superior electrotehnic la Iaşi, o manifestare la fel de luminoasă pentru Savantul Dragomir Hurmuzescu! Repere centenare ale unei Şcoli de Lumină Început de an 1910 În Iaşi, mult prea vestita Uzină de Lumină Gâfâie din greu, fiindcă acum cerinţa-i mare, Reţelele s-au extins spre orişice colină, Dar specialişti în branşă Uzina nu-i prea are... Insistă iarăşi Lecca la Universitate Să se-nfiinţeze, aşa precum s-a-nţeles cu Privire la Şcoala cea de Electricitate, În urma convorbirii cu Domnul Hurmuzescu. Octombrie E Iaşu-n mare sărbătoare, Se-nchină pelerinii la moaştele Sfintei iar, Pe Copou, studenţimea se-agită-n forfotă mare, Universitatea-i la primul semicentenar! Octombrie În Senat, la Universitate, Disputa e aceiaşi, ţinând de doi ani în şir, Minune: se-aprobă Şcoala de Electricitate, Bine susţinută de Hurmuzescu Dragomir! Colo-n vale, la Uzină, Lecca jubilează Şi chiar promite să ţină cursuri gratuit, Fiindcă Şcoala asta sigur îi crează Specialişti în branşă, aşa cum şi-a dorit. 1 Noiembrie 1910 Școala de Electricitate poarta şi-a deschis Spre primii ei studenţi şi alţii ce-or să vină Şi dacă ea părea până mai ieri a fi un vis, Acum Şcoala porneşte drumul spre Lumină! Un drum de avangardă şi de strădanii plin, Al celor ce-l durară, cu dragoste şi har, Un drum ce şi-a croit prin fapte propriul său destin, Urcând pe-nalte culmi, prin ani, până la Centenar. Octombrie E Iaşul iar în sărbătoare, Vin pelerinii la moaşte sfinte să se-nchine iar, Universitatea-i la trei semicentenare Şi Electro o urmează, la primul Centenar! Mulţi ani în dăinuire, ieşeana mea Cetate, Să îţi urmezi de-a pururi drumul de Lumină, Pornit de-un veac de Şcoala de Electricitate, Şi-n veacurile care urmează să mai vină! *** A sosit şi punctul de program aşteptat: Lansarea volumului Electricitatea - partea I a cursului predat de profesorul Hurmuzescu la Iaşi. Prezentarea lui, plină de miez şi culoare, a fost încredinţată distinsului prof. dr. ing. Alexandru Sălceanu, de la Fac. de inginerie electrică, energetică şi informatică aplicată (FIEEIA) Iaşi. Cu multă însufleţire, prezentatorul a evidenţiat convingător munca deosebită şi riscul asumat de echipa editoare a prestigioasei Edituri a Universităţii Alex. I. Cuza pentru a scoate la lumina prezentului valorosul tezaur al cursului Savantului, al cărui înalt conţinut ştiinţific al cunoştinţelor de electricitate predate în urmă cu mai bine de un secol sunt valabile şi astăzi. Despre importanţa acestei memorabile restituiri a vorbit în cuvinte calde şi laudative şi prof. univ. dr. Gheorghe Popa - prorector al Univ. Alex. I. Cuza, scoţând în evidenţă efortul acestei prime Universităţi a României de a-şi cinsti în lumina lor binemeritată pe toţi iluştrii ei înaintaşi care s-au dedicat cu pasiune şi dăruire pentru luminarea generaţiilor tinere care i-au bătut în poartă A venit şi momentul apoteozant al manifestării omagiale: Dragomir Hurmuzescu-150!- miniconcertul omagial susţinut de quartetul Artes al Univ. de Arte Iaşi. Cele trei piese muzicale din repertoriul muzicii clasice universale de mare virtuozitate, ce au fost interpretate cu măiestrie artistică, au delectat distinsul auditoriu şi au întregit atmosfera de înaltă cinstire adusă Savantului Dragomir Hurmuzescu. Partea a 2-a a manifestării omagiale a fost rezervată vizitării Muzeului Fac. de Fizică Hurmuzescu- Procopiu care cuprinde exponate, aparate şi echipamente originale din timpul activităţii de laborator a celor doi savanţi, aflate şi acum în funcţiune, fiind destinate lucrărilor de laborator pe care studenţii fizicieni le experimentează şi astăzi. Putem conchide cu satisfacţie că omagierea Savantului Dragomir Hurmuzescu la împlinirea celor 150 de ani s-a desfăşurat sub auspiciile recunoscute ale tradiţiei Cetăţii dulcelui Târg al Ieşilor, fiind astfel o reuşită deplină. Se cuvin aduse mulţumiri de suflet şi de apreciere tuturor celor ce prin râvnă şi prezenţă şi-au adus contribuţia de esenţă la această prestigioasă aniversare. Iaşi, 14 martie 2015 Meridianul Cultural Românesc, An I, Nr. 2, aprilie mai iunie 041b061a72